Însemnare, edificare, păstrare

-Secretele trebuie să rămână închise! Unde? În inima vieții și în umbra trecutului.

-De ce sunt importante amintirile? De ce ne însoțesc în drumul vieții?

-Nu suntem niște clovni care îndeplinesc regulile unui joc. Sau suntem? Avem puterea de a numi viață toată această învălmășeală de trăiri, emoții, împliniri sau neîmpliniri?

-Pot să te ajut să nu îți uiți amintirile în tumultul vieții. Pot să îți croșetez stropi de fericire în sufletul umezit.

-Mi-e teama de sfârșit! Nu vreau să pierd amintirile. Mai bine pierd timpul, alergând după Tulips&Sparkles.

-Scrie! Asta faci cel mai bine, nu te uita înapoi. Urcă-te în acel imens leagăn al literelor și zboară. Dacă vei știi ce înseamnă a etira, prinde-te, și nu vei cădea.

2227f3632036c5f76cf801ca0a9abeb5

-Mi-e teamă de obstacole, de barierele ce nu mă lasă să înaintez. Lumea în care trăim mă limitează.

-Câte Nimicuri fantezii….Privește în această subseară tot ce îți trece prin cap. Tu îți pui piedici. Tu ești obstacolul tău. Dă-ți libertate și crești ca o mușcată. Adaptează-te dificultăților, nu le lăsa pe ele să pună stăpânire pe tine.

-Vreau să plec!

-Unde? Ia puțină pască și drob. Mai stai.

-Aici? În această vâltoare de  trăiri ce mă traversează de la un capăt la altul. Nu am semafor. La mine, ele au prioritate întotdeauna.

-Zboară! Nu te opri, hai, aleargă, precum o eșarfă purtată de vânt. Tu ești creierul, eu sunt suportul tău. Tu ești viața, eu sunt tezaurul ei. Tu gândești, eu păstrez tot în paginile mele.

-Nu vreau să ne ocupăm de încondeiere. Nu vreau să îți pictez, superficial, un chenar al vieții mele. Vreau să extrag ce e mai bun din mine, ca în cazul unor Comunicate de presă*.

-Mi-ar plăcea să nu te împiedici de nimicuri, de un nasture ce ți-ar pune piedica, descurajându-te.

-Mi-e dor de ele, de amintirile mele!

-Deschide-mă! Umple-mi paginile! Începe jocul. Literele sunt nerăbdătoare și zburdă fără încetare.

-Nu pot! Mă ia cu amețeală! Am capul plin de povești.

Sexul slab nu trebuie să se arate slab, chiar dacă în esență, slăbiciunea îl copleșește.

mentineti-va-echilibrul-emotional-tineti-un-jurnal-14931170

-Tu ce vrei?

-Nu vreau nimic, pentru ca am tot și nimic. Tot ce hrănește sufletul omului și nimic din ce apreciază. Omul se axează prea mult pe bucuriile trupești și uită esențialul. Amintirile. Eu adăpostesc o comoară, și nu am galbeni strălucitori, perfecți, pentru a fi descoperiți de pirați. Eu am o comoară de amintiri. Sunt un jurnal pentru suflet, nu pentru trup. Aș putea fi folosit de Toate Blogurile*, dar mă rezum la tine. Vreau să îmi înveselești paginile cu plapuma călduroasă a gândurilor tale.

-Cu ce să încep?Nu știu…

-Nu te panica! Orice jurnal e construit din amintiri. Deschide poarta trecutului și alege timpul potrivit: era, a fost.…sau, de ce nu, proiectează-ți viitorul și atunci voi fi un jurnal al dorințelor.

-Hai!Trăiește prezentul, eu voi trăi trecutul sau viitorul!

Articol scris pentru Spring SuperBlog 2017.

*Parteneri Spring SuperBlog 2017.

Surse foto: Pinterest, jurnalul.ro

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s